Adevăratul preţ al dependenţei de Facebook

În era tehnologiei şi a internetului, copiii, adolescenţii şi adulţii au ajuns să se teamă de interacţiunea directă cu ceilalţi, să înlocuiască atingerile, gesturile şi mimica celor din jur cu emoticonurile care apar instantaneu pe ecranul calculatorului. Empatia a trecut şi ea în reţea. Numărul celor care îşi construiesc pas cu pas o viaţă virtuală creşte de la an la an.

Societatea se transformă sub influenţa device-urilor din ce în ce mai performante, a reţelelor de socializare şi a internetului care oferă în câteva secunde toată informaţia de care omul are nevoie, sau cel puţin crede că are nevoie.

Internetul conectează oamenii oriunde în lume prin intermediul reţelelor de socializare. Pagina de Facebook a devenit cartea de vizită a tot mai multor persoane. 8 milioane de români au în prezent un cont pe această reţea, numărul lor fiind mai mare cu 11,11% faţă de primele şase luni din 2014, potrivit datelor Facebrands.ro. Potrivit statisticii, persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (29,9% din total) ocupă prima poziţie la capitolul accesării cu frecvenţă ridicată a Facebook. Pe locurile următoare se situează persoanele cu vârste între 18 şi 24 de ani (24,7%) şi cele între 35 şi 44 de ani (19%).Studiile recente arată, însă, că reţeaua de socializare începe să fie folosită tot mai frecvent şi de minori.

„Reţelele reprezintă o problemă în ele însele. Funcţia pe care fiecare le-o dăm în viaţa noastră personală le transformă într-un instrument pozitiv sau negativ. Contează modul în care fiecare individ se raportează la experienţa aceasta. Toate lucrurile au o influenţă asupra noastră în măsura în care noi le dam voie să o exercite.”, spune psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

facebook-eye_2459156bEfectul pozitiv al reţelelor de socializare se reduce la utilizarea lor pentru promovarea unor produse, a unor idei sau a unui business şi pentru faptul că ne oferă posibilitatea de a comunica rapid cu ceilalţi. Această ultimă funcţie este interpretată şi utilizată greşit de cele mai multe persoane. Pe Facebook comunicăm rapid, cu un cost fizic şi material redus, iar acest lucru ne face să abuzăm de această interacţiune indirectă cu cei din jur.

„Noi, ca specie, tindem să folosim ceea ce pe termen scurt dă un raport cost-eficienţă foarte bun – să depunem minimum de efort, dar să avem maximum de rezultate. Din punctul de vedere al vieţii sociale, raportul cost-eficienţă este foarte bun pe termen scurt în cazul acestor reţele. Nu trebuie să ne deplasăm, nu trebuie să cheltuim bani ca să ne ducem la un suc cu cineva. Doar că, pe termen lung, realitatea este cu totul alta, reţeaua de socializare nu ne oferă o relaţie de calitate emoţională. Lipsa contactului uman direct conduce la o comunicare care nu este întotdeauna cea mai sinceră”, completează Bogdana Bursuc.

„Feţele” nu pot înlocui chipul unui prieten

Rapoartele psihologice arată că în viaţa unui om contează foarte mult suportul emoţional pe care cei din jur i-l oferă. Le spunem prietenilor pe Facebook ce problemă avem şi ei ne scriu câteva cuvinte, însoţite de o „faţă” tristă. Emoticonul de pe chat nu înlocuieşte, însă, perceperea directă a reacţiilor prietenului. Gestica şi mimica celor cu care comunicăm ocupă un loc foarte important în dezvoltarea noastră ca persoane sociale. Feedback-ul direct, obţinut prin interacţiunea faţă în faţă, se traduce şi prin contactul fizic, prin atingere. Faptul că ne întâlnim cu cineva care ne pupă, ne bate pe umăr, contează foarte mult pentru latura noastră emoţională.

„Chiar dacă ne aflăm în relaţii la distanţă, noi, ca specie, nu ne-am dezvoltat atât de mult încât să putem înlocui o relaţie reală cu una virtuală. Omul are nevoie de contact vizual şi fizic. Atingerile, gestica, mimica sunt foarte importante pentru indivizi”, spune Bogdana Bursuc.

Share this Post :
ziare.orgziare Certificat Web
© 2014 Adrian Bilanici - Opinie personală din colţul stâng al hartei!. All Rights Reserved. Design by Hi Responsive